Aberatie de revenire

E prima data dupa terminarea perioadei “de odihna”, cand in sfarsit am ceva timp sa mai aberez nitel si prin zona blogului. A nu se considera ca am obiceiul de a abera si prin alte zone, nu de alta dar seriozitatea ce ma caracterizeaza nu-mi permite acest lux … deja parca aud … “cough cough … bullshit … alergic la … cough … bullshit”. Bine bine, sunt cateva persoane care sunt satule de aberatiile mele cu siguranta, dar datorita atasamentului nemarginit fata de persoana mea sublima sunt dispuse sa … destul …e prea mult … revenind … Doresc ca prin acest post sa-mi manifest extazul in legatura cu intoarcerea la locul de munca … parca am renascut, caci omul prin munca se implineste ce mama ma-sii. Am tremurat de emotie la reintalnirea cu alarma de la 6:40, cu “mireasma” diminetii din metrou, cu cafeaua de 2 lei, cu orele suplimentare neplatite, cu glasul gingas al clientilor nemultumiti, totul culminand cu lacrimile de “fericire” ce se scurgeau din ochii inrositi de la plecarea la 1 noaptea catre culcusul meu cald aflat la doar 70 Km distanta … ahhh ce sentimente profunde care te fac sa simti ca traiesti, parca-mi salta si acum inima de “bucurie” cand imi derulez filmul primei zile de munca de dupa concediu. Eh asta este … trecu prima zi, trecu a doua, si incet incet am reintrat in ritm sau mai bine zi m-am obisnuit cu noua realitate, lipsita de trezireala la ore decente (peste 10), si de statul in pijamale intreaga zi … offfff … cruda realitate … si ma vad acum, la sfarsitul primei zile a celei de-a doua saptamani, apt de pune umarul la miscarea motorului economiei, apt de a duce pe cele mai inalte culmi numele firmei, caci doar ea ne ingrijeste asa cum o mama isi ingrijeste pruncul, apt pentru cladirea unui viitor de aur maretului nostru conducator(i), apt pentru … uuu … iar e prea mult … e cazul sa ma opresc … destul aberat pentru un post … e timpul pt o bere.

~ by zdruleanu on September 7, 2009.